Manastirea Patrauti
Situat la 10 km de fosta capitala a Moldovei, satul Patrauti apare in documente inca de pe vremea lui Alexandru cel Bun si se pare ca a fost intemeiat in 1330 de un anume Patru, dupa cum afirma traditia locala.
Biserica "Inaltarea Sfintei Cruci" din Patrauti, inaltata de Sf. Stefan cel Mare in 1487, este cea mai redusa ca proportii dintre ctitoriile sale si singura destinata a fi manastire de calugarite. Fiind zidita dupa lupta de la Scheia pe Siret, pe care Sf. Stefan a purtat-o impotriva ostilor unguresti conduse de Hroiot, manastirea era destinata in special ingrijirii ranitilor proveniti dupa luptele purtate in preajma Cetatii de Scaun a Sucevei. Ingrijirea bolnavilor si ranitilor de catre calugarite, se facea in bolnita - un fel de spital de campanie - aflata in curtea manastirii si era un obicei intrat deja in acea perioada in traditia manastirilor din Occident.
Din "Cronica patrauteana" aflam ca Stefan Voda a daruit Manastirii Patrauti mosiile Patrauti si Mihoveni, carti si vase bisericesti, fapt intarit si printr-un uric de principele Constantin Mihai Cehan Racovita, in 7 septembrie 1756. Lipsind uricele soartea acestui schit este foarte putin cunoscuta. In decursul vremii acesta a fost temeinic devastat de invaziile turcilor, tatarilor si cazacilor.
Biserica imbina elemente ale artei sacre bizantine, gotice si renascentiste. Arhitectura, "admirabil proportionata" reprezinta un valoros model de epoca medievala moldoveneasca, edificiu de plan triconc cu turla pe naos, ancadramente si portale gotice, fatade decorate sub cornisa cu frize ceramice.
Biserica a fost pictata aproape sigur imediat dupa ce a fost zidita. Luand in considerare inscriptiile in limba greaca de pe scenele din interiorul bisericii si stilul artistului cercetatorul francez Andre Grabar a avansat ipoteza ca pictura a fost realizata de Gheorghios din Tricala(Tesalia). Pictura interioara, originala, de inalta tinuta artistica, se remarca prin scena Plangerii (naos), Cavalcada Sfintei Cruci (pronaos), expresie a sentimentelor si actiunilor antiotomane ale vremii, compozitie rafinata cu colorit subtil in traditia bizantina localizata moldovenesc si Tabloul votiv. In tabloul votiv, Stefan cel Mare, zugravit cu un chip rotund si luminos, incadrat de niste plete blonde, poate fi vazut tinind in miini macheta bisericii pe care o prezinta ca pe o ofranda lui Iisus Hristos, prin intermediul Sfintului Imparat Constantin cel Mare, inaintasul sau in lupta pentru cruce, domnitorul stind alaturi de sotia sa, Maria Voichita, de fiul sau Bogdan al III-lea si de cele doua domnite, Maria si Ana. Pictura exterioara se rezuma la fragmente din Judecata de Apoi realizata dupa 1550.
Dupa ce guvernul vienez a inchis Manastirea de maici de la Patrauti, spre sfarsitul secolului al XVIII lea, nu a mai permis sa se faca reparatii la fostele chilii. Biserica a devenit biserica de parohie si cu ajutorul Fondului Forestier Bisericesc s-a construit la inceputul secolului al XIX lea o casa parohiala din caramida si piatra. Arhitectura casei este specifica perioadei in care a fost construita, cu influente germane vizibile.
Clopotnita Bisericii din Patrauti a fost construita conform traditiei o data cu refacerea Manastirii de maici la inceputul secolului al XVIII. Este o contructie deosebita, cu influente puternice din partea Maramuresului. Cele trei clopote au fost turnate in secolul al XIX lea, in Patrauti, de familia mesterilor clopotari Fogos. Aceasta se poate vizita astazi si in interirul ei se poate vedea o colectie de pietre tombare si o colectie de cruci funerare din lemn specifice vechiului cimitir din Patrauti.
In anul 2004, pentru protejarea ansamblului iconografic original din sec. Al XV-lea, s-a inceput constructia unui paraclis unde se celebreaza astazi viata luturgica. Paraclisul nu este inca pictat, realizarea picturii aflandu-se pe lista de proiecte viitoare.
