Mănăstirea Bogdana

      Biserica Sfantul Nicolae este prima constructie religioasa de piatra din Moldova, pastrata in forma ei originala. Ea a fost zidita, de voievodul Bogdan Voda (1359-1365). In timpul domniei lui Alexandru cel Bun, biserica a devenit locas episcopal. Sunt istorici care afirma ca manastirea Bogdana a fost resedinta mitropolitana, pana la 26 iulie 1401 cand Mitropolia Moldovei a fost recunoscuta oficial de catre Patriarhia de la Constantinopol si  scaunul mitropolitan a fost mutat la Suceava.

           

In 1775 manastirea a fost  desfiintata, iar biserica Sfantul Nicolae a ramas biserica episcopala pana in 1782,  cand episcopia a fost transferata la Cernauti. Prin mutarea episcopiei la Cernauti,  in 1782, biserica Sfantul Nicolae a fost transformata in biserica parohiala, de mir. Manastirea Bogdana a fost redeschisa la 6 Decembrie 1992, cand a fost instalat ca staret Teodor Pavlo. Dupa moartea staretului Teodor, in locul sau a fost ales parintele arhimandrit Iustin Dragomir.

            

In interior, manastirea, se prezinta ca un edificiu romanic, cu o nava centrala si doua laterale, adaptat cultului ortodox, care a impus cele trei incaperi obisnuite: pronaosul, naosul si altarul. Navele sunt despartite prin sase stalpi masivi in dreptul carora bolta navei centrale este intarita cu arcuri dublouri. In pronaos nava centrala, ca si cele laterale, au aceeasi inaltime, iar in naos navele laterale sunt mult mai joase, mai inguste si acoperite cu bolti semicilindrice, usor frante, perpendiculare pe bolta navei centrale. Deasupra lor au fost zidite doua incaperi mici, boltite in semicilindru la care se ajunge pe o scara spiralica.

            

Vechea pictura a bisericii nu se mai pastreaza. Biserica a fost repictata, cel putin in parte, de catre Alexandru cel Bun cum se mentioneaza intr-un document din jurul anului 1415. O interventie s-a produs sigur si in vremea lui Alexandru Lapusneanul. Datorita unor lucrari de restaurare din sec al XVIII lea si sec al XIX lea , fresca, inclusiv tabloul ctitorilor, a fost degradata. Totusi din pictura acestui valoros monument istoric au o deosebita importanta urmatoarele patru mari compozitii din altar: Cina ce de taina, Impartasirea Sfintilor Apostoli cu vin, Impartasire Sfintilor Apostoli cu paine si Spalarea picioarelor. De asemenea, merita toata atentia reprezentarea lui Hristos euharistic in ambrazura ferestrei altarului. Aceste scene seamana, ca iconografie, cu cele din biserica de la Voronet, ceea ce ne face sa admitem ca au fos executate in timpul domniei Sfantului Stefan cel Mare.

           
 
In naos se afla 7 morminte. Primul mormant, in coltul sud-estic al naosului este al lui Bogdan I. Pe aceasi latura a naosului este inmormantat si Latcu Voievod. In apopierea mormintelor lui Bogdan I si a lui Latcu este un mormant cu inscriptia lespezii funerare stearsa, fiind amplasat la nivelul pardoselii si nu deasupra ca celelalte. Se presupune ca aici a fost inmormanta Maria sotia lui Bogdan I sau Ana, sotia lui Latcu. Istoricul Stefan Gorovei sustine ca acest mormant apartine lui Petru I, acesta nefiind inmormantat la Probota. El isi argumenteaza opinia prin faptul ca la Radauti, pana la Alexandrul cel Bun, erau inmormantati voievozii conform succesiunii lor la tron, astfel ca dupa Bogdan I si Latcu urma Petru I, deci mormantul acestuia urmand celui lui Latcu. Langa peretele nordic sunt 4 morminte ale lui Stefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun si Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. In pronaosul bisericii, se afla 3 morminte. Pe latura nordica se afla mormantul Doamnei Stana, sotia lui Bogdan al III si mama lui Stefanita Voda si mormantul Anastasiei fiica lui Latcu. Inaintea usii pronaosului se afla piatra de mormant a episcopului Ioanichie, mort in 1504.

              

Tot in pronaosul bisericii se afla si moastele Sfantului Ierarh Leontie. Sfantul  Leontie s-a calugarit la Manastirea Bogdana sub numele de Lavrentie, iar mai tarziu, primind harul preotiei, s-a retras in codrii Radautilor, unde a ridicat o biserica din lemn cunoscuta sub numele de Schitul lui Lavrentie sau Schitul Laura, una din cele mai vechi sihastrii din Nordul Moldovei. In timpul domniei lui Alexandru cel Bun el devine ierarh al Episcopiei de Radauti. Dupa un timp nu prea indelungat s-a retras din scaunul episcopal, reintorcandu-se la sihastria sa de pe Valea Putnei, unde a imbracat Marea Schisma monahala sub numele de Leontie. Murind la scurt timp dupa aceasta, a fost inmormantat de ucenicii sai in biserica de lemn a schitului Laura. Moastele Sfantului Leontie, inzestrate de Dumnezeu cu darul facerii de minuni, au fost mutate in catedrala episcopala de la Radauti.

                  

Prin calitatile artistice, arhitecturale si decorative, manastirea Bogdana este astazi unul din monumentele reprezentative ale patrimoniului artistic si cultural ale Romaniei.